| |
Galeria virtuala. Introducere.
Galeria virtuala ofera posibilitatea de a face cunostinta cu creatia a peste 50 de cunoscuti maestri ai artei plastice si a celei decorative de pe teritoriul Republicii Moldova. Scopul galeriei nu consta in prezentarea exhaustiva a tuturor genurilor, tipurilor si speciilor de arte vizuale existente in Moldova, ci de a puncta unele repere mai importante din istoria recenta a artelor de pe meleagurile pruto-nistrene si de a prezenta succint prin imagini profilurile de creatie a unui grup de artisti din Republica Moldova apartinand ultimelor trei-patru generatii.
Alcatuita din cinci compartimente (sculptura, pictura, grafica, arte decorative si "arta alternativa" din cadrul KSAK-ului), Galeria virtuala de arta cuprinde peste cinci sute de opere din colectiile Muzeului National de Arte, Centrul expozitional al Uniunii Artistilor Plastici "Constantin Brancusi" si din colectiile particulare ale plasticienilor. Toate aceste opere tin de arta profesionista, constituita in Basarabia relativ tarziu, abia dupa 1887, - an in care la Chisinau se infiinteaza prima scoala profesionista de arte plastice (asa-numita "scoala a lui Terinte Zubcu").
 Cele mai vechi lucrari prezentate in galeria virtuala sunt sculpturile executate de binecunoscutul plastician basarabean Alexandru Plamadeala inca in anii interbelici. Cele mai recente lucrari prezente in Galerie tin deja de mileniul trei, fiind realizate in ultimii 2-3 ani.
Majoritatea artistilor inclusi in Galerie sunt membri ai Uniunii artistilor plastici din Republica Moldova. Dar printre ei sunt si participanti la diverse grupari artistice (de tipul grupurilor "Zece" si "Fantom"), inclusiv un grup impunator de tineri artisti care participa permanent la activitatile Centrului pentru arta contemporana din Chisinau (KSAK).
Intr-un context mai larg face sa remarcam, ca actualele asociatii ale artistilor de pe teritoriul Republicii Moldova, desi nu sunt "de jure" urmasele directe ale primelor societati de artisti din Basarabia (de tipul "Societatii de amatori ai artelor frumoase" constituita inca la 1903), incearca, totusi, sa renasca spiritul libertatii creatiei si a liberei exprimari de opinie in arta, - spirit oprimat timp de mai mult de cincizeci de ani de institutiile si structurile "ideologice" din perioada regimului totalitar, care a durat, cu mici intreruperi in anii razboiului, din 1940 pana la declararea independentei republicii in 1991.
 Artistii mai varstnici, inclusi in Galerie, fie ca au activat in perioada interbelica (cazul lui Alexandru Plamadeala), fie ca si-au facut studiile in aceasta perioada (cazurile lui Lazar Dubinovschi, Claudia Cobizev, Mihai Grecu, Ada Zevin s.a.). Multi dintre plasticienii basarabeni ce s-au format in Romania interbelica sau dintre cei care si-au continuat studiile dupa 1944, dar care erau inca strans legati de problematica artei antebelice, au fost impusi dupa razboi, odata cu ocuparea tinutului de catre URSS, sa-si schimbe radical stilul si maniera, subordonandu-se regimului sovietic in care exista doar o singura metoda de creatie - cea a "realismului socialist", - sau suportand rigorile si consecintele invinuirilor de "formalism", "decadentism" si "estetism mic-burghez".
Primii 15 ani care au urmat celui de-al 2-lea Razboi Mondial au fost anii cei mai drastici, - ani de impunere fortata a principiilor asa-numitului "realism socialist" calificat actualmente de unii critici de arta drept "academism socialist" sau "academism stalinist". Abia spre sfarsitul anilor 50 si in prima jumatate a anilor 60, generatia de plasticieni din Republica Moldova din care faceau parte Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Ada Zevin, Ilia Bogdesco s.a. a reusit sa emancipeze substantial stilul, tehnica si tematica operelor de arta plastica sau decorativa. Din punct de vedere cronologic aceasta emancipare a artelor a coincis cu constituirea in fosta URSS a asa-numitului "stil auster", - o reactie in limitele artei realiste la "dogmatica" academismului stalinist din anii 40-50. Desi in republica "stilul auster" nu a prins radacini adanci, totusi, importanta aparitiei unei arte eterogene, straine torentului asimilator promovat de Academia de Arte a URSS si de "ideologia oficiala" in acei ani a jucat un rol pozitiv. Astfel, departe de a tine de "stilul auster", metafora plastica exprimata de Mihai Grecu in tripticul "Istoria unei vieti" s-a bucurat de un binemeritat succes la expozitia jubiliara din 1967 din or. Moscova, fiind declarata de critica drept cea mai buna pictura a acestui deceniu. La mijlocul si spre sfarsitul anilor 60 procese novatoare au loc nu numai in pictura sau grafica ci si in artele decorative. Despre tapiseriile Mariei Saca-Racila, a Elenei Rotaru si a Silviei Vranceanu s-a scris mult pe arena unionala, utilizandu-se chiar si sintagma de "scoala moldoveneasca a goblenului artistic". Procese interesante au loc in acesti ani si in domeniul ceramicii, in care aspectul strict aplicativ cedeaza in fata spiritului "sculptoral-decorativ" si a figuratiei plastice.
Fenomene de "under-ground" sunt inregistrate pe teritoriul repubicii abia la mijlocul - sfarsitul anilor 70 (grupul din Balti, St. Sadovnicov si a.) si pe parcursul anilor 80 (instalatiile de sculptura "Rugina" de la Bariera Sculeni din Chisinau s.a.), dar ele nu au avut amploarea pe care au avut-o gruparile de alternativa din marile centre ale URSS-ului (Moscova, Leningrad, Kiev, Riga, Tallin, Lvov, Novosibirsk, Odessa s.a.). Aceste fenomene au avut o scara redusa in republica Moldova din cauza contactelor extrem de limitate ce existau pe atunci cu arta occidentala si din cauza duritatii guvernarii comuniste din republica.
Odata cu "perestroika" gorbaciovista, spre sfarsitul anilor 80 si la inceputul anilor 90 s-a remarcat un vast proces de liberalizare in artele vizuale, a disparut cenzura si interdictiile administrative de a crea sau de a expune operele de arta.
Dupa 1989 apar grupari de artisti uniti in baza unei asocieri de idei si de platforme de creatie. In mare parte, insa, cu exceptia participantilor la activitatile KSAK-ului, ei raman in acelasi timp si membri ai Uniunii Artistilor Plastici din Republica Moldova, - uniune de creatie, care si-a modificat simtitor politica culturala si care continua sa fie cea mai mare asociatie de artisti plastici si de mesteri ai artelor decorative din Republica Moldova. De obicei aceste grupari (grupul "Zece" sau grupul "Fantom") includ 10-15 artisti si nu intotdeauna au un program doctrinar sau teoretic. Deseori aceasta asociere a artistilor in grupari se face in scopul organizarii unor expozitii concrete sau altor manifestari culturale. In orice caz, aceasta asociere la grup nu afecteaza independenta creatoare a artistilor, fiecare dintre care doreste sa-si pastreze individualitatea.
De la inceputul anilor 90 ai secolului XX, odata cu caderea "cortinei de fier" s-au intensificat contactele culturale dintre artistii plastici din Republica Moldova si cei din Romania. O expresie permanenta a acestor contacte si a acestei colaborari o prezinta expozitiile "Saloanele Moldovei", organizate anual pe parcursul a mai mult de un deceniu.
Incepand cu anul 1996, un rol tot mai important in viata artistica a republicii au inceput sa-l joace expozitiile, seminarele, taberele de creatie si work-shop-urile organizate de Centrul Soros pentru arta contemporana (CSAC), - actualul Centru pentru arta contemporana din Chisinau (KSAK). Expozitiile organizate de acest centru, cat si publicarea buletinului "art-hoc" au drept scop promovarea idealurilor "societatii deschise" si familiarizarea spectatorilor cu noile tendinte si mijloace de expresie existente in arta mondiala moderna. Trebuie sa adaugam, insa, ca taberele de creatie (de la Sadova, Radenii-Vechi s.a.) sau work-shop-urile au incetat de a mai fi in ultimii ani doar "un monopol" al KSAK-ului. La aceste tipuri de manifestari se implica tot mai des municipalitatile oraselor republicii sau unele institutii de profil. Astfel au devenit deja traditionale taberele de sculptura de la Ungheni si seminarele si work-shop-urile dedicate graficii de carte si pregatirii hartiei din cadrul Facultatii Arte Plastice a Universitatii Pedagogice "Ion Creanga" din Chisinau la care participa pe langa Fundatia Soros-Moldova si Comisia Nationala a Republicii Moldova pentru UNESCO.
In anii 90 schimbari simtitoare au avut loc si in activitatea Uniunii Artistilor Plastici. Dintr-o organizatie ce media promovarea programelor partidului comunist in randul plasticienilor si ce urmarea cu strictete "toate abaterile" de la normele "realismului socialist", Uniunea artistilor Plastici s-a transformat intr-o asociatie benevola a artistilor plastici si decoratori, uniti mai mult din interese de breasla (adesea cu caracter economic) decat in baza unor conceptii sau unei doctrine cu caracter estetic sau culturologic. Actualmente Uniunea publica revista "Atelier" in care sunt deseori prezentate interviuri sau scurte portrete de creatie ale artistilor plastici din Republica Moldova.
Trebuie sa mentionam, insa, faptul, ca cu toata liberalizarea posibilitatilor de expresie din ultimul deceniu, ca in pofida aparitiei la Chisinau si in alte orase a unor galerii de arta private ( galeriile "Aorta", "Coral", "galeria -L" s.a.) statutul social si starea materiala a marii majoritati a plasticienilor din Republica Moldova s-a inrautatit simtitor. In mare parte au disparut comenzile de stat, iar muzeele, fiind institutii bugetare slab finantate si-au diminuat considerabil achizitiile de opere de arta contemporana etc. Perioada de tranzitie la economia de piata, ce dureaza, in cazul Republicii Moldova, mai bine de doisprezece ani a adus la majorarea exorbitanta a preturilor de intretinere a atelierelor, la suspendarea constructiilor a noi ateliere de creatie, la migratia masiva a plasticienilor si a operelor acestora in afara teritoriului tarii lor de bastina. Piata de valori artistice inca neconstituita ofera adeseori prioritate operelor de prost-gust, kitsch-ului, copiilor si reproducerilor de tablouri din arta clasica. Arta contemporana-profesionista, nefiind marginalizata ideologic sau administrativ, continua sa fie marginalizata economic in Republica Moldova. In aceasta ordine de idei am dori ca prezenta "Galerie virtuala" de opere de arta plastica moderna si contemporana sa contribuie la ameliorarea situatiei existente actualmente in artele noastre profesionale si sa promoveze atat pe arena interna cat si pe cea internationala adevaratele talente care au existat, exista si suntem siguri ca vor exista pe meleagurile noastre pruto-nistreane.
Grupul de autori ai Galeriei virtuale
|
Introducere
