Compartimentul Arte decorative al Galeriei include o selectie din operele a zece maestri din Republica Moldova care practica ceramica, tapiseria, arta sticlei si alte tehnici ale artelor decorative.
Olaritul si arta covorului traditional sunt cunoscute in Moldova inca din preistorie si antichitate. Timp de secole ele tineau de sfera mestesugului popular si aveau o valoare si o functionalitate cu precadere aplicative. Autonomia acestor arte incepe sa se profileze in Basarabia abia spre sfarsitul secolului XIX, odata cu instituirea invatamantului artistic profesionist in tinut. Dar, pana la mijlocul secolului XX aspectul functional sau, cel putin, "pretins" functional, continua sa joace un rol dominant in sfera artelor decorative. Astfel, daca comparam lucrarile celebrului ceramist chisinauian Serghei Ciocolov, realizate in anii 40 sau la inceputul anilor 50 cu cele realizate in anii 60, observam o schimbare radicala de concept: stihia decorativismului si a absrtractiei expresioniste in lucrarile tarzii nu mai lasa loc aluziilor la menirea aplicativa initiala a ceramicii.
Similara este situatia in cazul compararii artei profesate de artistii generatiei mai varstnice, formate pana la al Doilea Razboi Mondial (V.Neceaev, I.Postolachi s.a.) cu artistii care s-au lansat in anii 60-70 ai secolului XX. Astfel, observam, ca piesele de ceramica sau teracota ale Valentinei Neceaev sunt inca profund ancorate la posibilitatile de expresie ale artei populare.
Nicolae Cotofan, - reprezentant al generatiei primelor decenii postbelice,- fructifica cu succes sinteza intre limbajul ceramicii vechilor culturi arheologice de pe teritoriul Moldovei (Cucuteni -Tripolie s.a.) cu limbajul folclorului plastic traditional.
Mihai Gratii, practica cu precadere tehnica samotei, imbinand organic imaginea !cu subiect narativ" (mai mult specifica picturii, grafici si sculpturii) cu limbajul "mai abstract al artei decorative.
Elena Rotaru, Maria Saca-Racila si Silvia Vranceanu sune acele gobleniste, care au dus faima "covorului moldovenesc" departe de frontierele republicii noastre. Poate, datorita talentului lor, a spiritului decorativ autentic, a simtului culorii innascut, in presa de specialitate internationala s-a incetatenit sintagma de "scoala de tapiserie moldoveneasca".
Mai tanar, dar nu mai putin talentat, pare sa fie goblenistul, pictorul si graficianul Andrei Negura. Absolvind Academia de Arte Decorative din Budapesta (Ungaria) si revenind la Chisinau, el a reusit sa depaseasca cu mult limbajul tapiseriei traditionale si sa imprime acestei arte limbajul actual al artei europene contemporane.
O gandire metaforica, alegorica, cu referiri la lumea pasarilor, a florilor, a vietatilor terestre si marine ne ofera operele realizate de Reta Chiperi.
Foarte fine sub aspect al texturii si al cromaticii sunt piesele de portelan, de faianta sau de ceramica executate de Irina Filip - reprezentanta a generatiei mai tinere de plasticieni, lansati la mijlocul - sfarsitul anilor 90 ai secolului XX. Incitanta si insolita pare opera din sticla a lui Virgil Tecuci, (absolvent al Academiei de Arte din Tallin) cu intriganta denumire: "Ce zici domnule Ingres?".
Tehnica paslei prelucrate artistic si a tapiseriei destul de fin orchestrate cromatic constituie o predilectie permanenta in creatia lui Vlad Straticiuc, - unul din cei mai tineri reprezentanti ai artelor decorative contemporane profesioniste din Republica Moldova.
In final, merita sa mentionam faptul, ca artele decorative actualmente trec printr-o perioada de mutatii considerabile pe teritoriul Republicii Moldova.
Schimbarile sociale prin care trece republica, schimbarea categoriei si gusturilor comanditarilor, venirea pe arena a unei noi generatii de artisti s.a. cauzeaza profunde modificari atat ale limbajului acestor arte cat si le schimba, uneori, chiar si finalitatea si destinatia.
Serghei Ciokolov
